Să-ţi spun…
… că mă gândeam să îmi dresez o râmă, că s-au făcut mari, cât balaurii. A fost de ca şi cum aş fi-ncercat să-mi fac loc în timp ori să tai frunză la îngeri. Dar şi să-mi dau leac de frică, precum Vodă...
View ArticleMomeală pentru rai
Se prea poate să-ţi vezi cu o coadă de ochi de vârf de deget mare călcâiul pasului care urmează. Dar, cel mai probabil, nu ştii ce vezi pentru că e târg de gânduri, cu poze şi sunete, în capul tău...
View ArticlePlăcintă cu boscoane
Că n-or fi toate aşa! Sigur că sunt. Nu facem făina călătoare prin păduri, la miezul nopţii, şi nici nu punem mărgăritare în cuibar, dar plăcinte goale nu există. Când gătesc oarece, învăţ reţeta pe...
View ArticleRaţiune ioc şi pară
Las’ că sculatu’ de dimineaţă, vezi cum te gândeşti la prostii?, e, în sine, o minune, da’ cine să-şi mai dea seama şi de asta? Ar fi şi păgubos, de ca şi cum ţi-ar mai creşte o cocoaşă a recunoştinţei...
View ArticleCrupă de unicorn
Zici că plecările sunt un perpetuu prundiş aderent. Cu paradoxurile lor nărăvaşe, binefaceri ale maturităţii inconştiente. Comod. Cu cât mai grea talpa, cu atât mai uşoară desprinderea. De fapt, doar...
View ArticleUmeri de peşte
Se zice, nu-i aşa?, un umăr de nădejde, de sprijin, de odihnă. Opusul alunecării. Un loc de apropiere şi de ţinere. Umărul cheamă la aşezare. Dar dac-am avea umeri de peşte, iar lubrifianţii ar fi...
View ArticleDomino secundar
Octombrie aproape mut. Dimineaţă. Ileana pusese deja cafeaua la făcut, însă îşi turnase în ceaşca groasă şi albastră ce-i rămăsese de ieri. Se gândi că nimeni nu recunoaşte făţiş că-şi păstrează din...
View Article
